Pagina principala :: AAPRO :: Asociatia Administratorilor Publici din Romania

Cities of Tomorrow, 21-28 Martie 2023, Editia a 11-a, Hotel Crowne Plaza Bucuresti

Pagina evenimentului Pagina dedicata pe site-ul AHK

Up România face parte din Grupul Up, emitent în peste 30 de ţări pe piaţa tichetelor valorice. Cu o prezenţă de 19 ani în România, compania oferă solutii financiare avantajoase pentru performanta business-ului companiilor: tichete și carduri de masă Up Dejun, tichete și carduri Up Cadou, tichete și carduri Up Cultură, vouchere și carduri Up Vacanță, tichete Up Social, tichete Up Creșă, platforma de beneficii flexibile Up MultiBeneficii, platforma de incentivare STIMONLINE și platforma de achiziții inteligente pentru IMM, Up Achiziții.
  Up România este partenerul de cursă lungă al autorităților locale pentru cele mai eficiente instrumente pentru prevenție, responsabilitate civică și egalitatea de șanse.
În ultimii ani a implementat, în parteneriat cu autoritățile locale, proiecte la cheie în ceea ce privește subiecte precum: prevenirea abandonului scolar, mediu curat, sănătate, calificarea profesională și promovarea activităților sportive.
Soluțiile Up România sunt rezultatul unui proces constant de inovație și transformare digitală.
Up asigură trasabilitatea și utilizarea conformă a fondurilor alocate proiectelor, este deschisă noilor provocări și asigură soluții la cheie pentru proiecte inovative.

NOUTATI:

Locuri de munca in Romania

"Aplicarea Instrumentului de Politici si Management (PMI) pentru incurajarea valorii adaugate in activitatea administratiilor publice, imbunatatirea bunei guvernante si stimularea democratiei la nivel local in Romania"

Concluziile proiectului „Aplicarea PMI in Romania”

Oamenii politici candidează cu o platformă electorală în alegeri pentru a fi învestiți de cetățeni cu un mandat de conducere și coordonarea a unei comunități. Administrația publică locală pune în practică deciziile politice și face funcțional un aparat administrativ eficient și nediscriminatoriu. Cetățenii, pe de altă parte, legitimează prin vot aleșii, le deleagă puterea de decizie și îi pot reînvesti sau sacționa pe oamenii politici în funcție de serviciile și bunurile publice pe care aceștia le livrează și facilitează. Simplificat, așa arată o relație de bună guvernare între cele trei tipuri de actori: cetățeni, administrația publică și politicieni.

În practică, rezultatele proiectului nostru arată o realitate diferită pentru contextul românesc. Proiectul a constat în lucrul într-o echipă restrânsă condusă de un expert olandez și administratorul public sau un deleagt din primăria Sector 3 București, Piatra Neamț, Medgidia, Satu-Mare și comuna Prundeni din Vâlcea. Eforturile proiectului în comunitățile menționate au vizat implementarea unei metode de lucru utilizată la scară generală de administrația publică din Olanda: instrumentul pentru managementul politicilor publice (Policy Management Instrument – PMI).

Fiecare primărie din cele amintite mai sus și-a ales un caz real în care să implementeze PMI. Piatra Neamț a optat pentru domeniul turismului, Satu-Mare pentru cel al infrastructurii, Medgidia pentru utilizarea PMI în facilitarea construcției unui parc industrial, Sectorul 3 București în realizarea unui centru pentru tehnologia informației pentru elevi, iar comuna Prundeni a experimentat PMI pentru organizarea întregii activități.

Proiectul-experiment a întâmpinat atât probleme, ce s-au dovedit a avea un caracter sistemic pentru România, dar a putut identifica și puncte forte ale administrației publice locale. Ca neajunsuri amintim:

Lipsa transpunerii și transparenței promisiunilor electorale ale politicienilor în documente, programe și politici publice a căror punere în practică să fie urmărită ca și grad de îndeplinire și costuri. De exemplu, în condițiile unui buget local limitat, știm ce înseamnă mai mulți bani alocați pentru școli sau drumuri? Știm ca și cetățeni și funcționari publici care sunt categoriile de cheltuieli care primesc mai multă finanțare în condițiile în care altele primesc mai puțină? Luăm decizii informate atunci când vorbim despre ce se finanțează din fonduri proprii sau europene sau aceste decizii sunt politicizate și opace?
Strategii de dezvoltare locală sunt elaborate în lumi paralele și se concentrează excesiv pe fonduri potențiale, respectiv pe fondurile europene. Mai mult, cauzalitatea între anumite proiecte și efectele lor economice și sociale este presupusă și nu demonstrată, iar riscurile de a chletui fonduri pentru proiecte inutile care nu își ating niciodată scopul sau care doar „hrănesc” corupția sunt mari Lipsa lucrului cu date actualizate din teren este de asemenea o problemă ce agravează și mai mult lipsa de profesionalism a strategiilor de dezvoltare locală. (Exemplu de întrebări care nu și-au găsit imediat răspunsul au fost: și-au găsit participanții la un training slujbe după formare? Are primăria fonduri pentru susținerea unor proiecte după finalizarea acestora din bani europeni? Care este venitul la bugetul local pe care îl aduc firmele ce se vor muta – dacă o vor face - în parcul industrial?).

Ca puncte forte identificate putem enumera deschiderea atât a politicului cât și a funcționarilor publici spre nou și experimentare, conștientizarea arbitrariului deciziilor și a politizării acestora și nevoia de reformă pentru profesionalizarea și responsabilizarea atât a birocrației locale cât și a politicienilor.

În prezent primăriile menționate implementează voluntar în diferite grade instrumentul de management al politicilor publice publice (PMI). Pentru detalii, vă rugăm să accesați www.aapro.ro.

Proiectul „Aplicarea PMI în România” este derulat de BMC – o companie de consultanță în administrație publică din Olanda- și Asociația Administratorilor Publici din România și este finanțat de Ministerul de Externe al Olandei.